depuncta

română

Etimologie

Din des- + a puncta.

Pronunție

• AFI: /de.punk'ta/

Verb

Conjugarea verbului depuncta
Infinitiv	a depuncta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	depunctez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să depuncteze
Participiu	depunctat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a reduce în funcție de erori punctajul unui candidat sau concurent la o competiție, la un examen.

Cuvinte derivate

• depunctare
• depunctat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online