descâlcire

română

Etimologie

Din a descâlci.

Pronunție

• AFI: /des.kɨl'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului descâlcire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	descâlcire	descâlciri
Articulat	descâlcirea	descâlcirile
Genitiv-Dativ	descâlcirii	descâlcirilor
Vocativ	descâlcire	descâlcirilor

1. acțiunea de a descâlci și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online