descâlci

română

Etimologie

Din des- + a (în)câlci.

Pronunție

• AFI: /des.kɨl'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului descâlci
Infinitiv	a descâlci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	descâlcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să descâlcească
Participiu	descâlcit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a desface fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate.
2. (v.tranz.) (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi.

Cuvinte derivate

• descâlcire
• descâlcit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• descalic

Referințe

• DEX '98 via DEX online