despături

română

Variante

• despătura

Etimologie

Din des- + a (îm)pături.

Pronunție

• AFI: /des.pə.tu'ri/

Verb

Conjugarea verbului despături
Infinitiv	a despături
Indicativ prezent pers. 1 sg.	despăturesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să despăturească
Participiu	despăturit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a desface ceva care fusese îndoit, strâns sau împăturit.

Cuvinte derivate

• despăturire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• destupări
• disputare
• dispărute

Referințe

• DEX '98 via DEX online