destrăbălat

română

Etimologie

Din verbul a destrăbăla.

Pronunție

• AFI: /des.trə.bəˈlat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului destrăbălat
	Singular	Plural
Masculin	destrăbălat	destrăbălați
Feminin	destrăbălată	destrăbălate
Neutru	destrăbălat	destrăbălate

1. care duce o viață imorală; desfrânat.
2. (despre purtarea, ținuta oamenilor) care denotă imoralitate, plin de imoralitate; dezmățat.

Cuvinte derivate

• destrăbăla

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului destrăbălat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	destrăbălat	destrăbălați
Articulat	destrăbălatul	destrăbălații
Genitiv-Dativ	destrăbălatului	destrăbălaților
Vocativ	destrăbălatule	destrăbălaților

1. persoană desfrânată.

Cuvinte derivate

• destrăbălată

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online