dezbinător

română

Etimologie

Din a dezbina + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /dez.bi.nə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dezbinător
	Singular	Plural
Masculin	dezbinător	dezbinători
Feminin	dezbinătoare	dezbinătoare
Neutru	dezbinător	dezbinătoare

1. (rar) care dezbină; învrăjbitor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online