dezeșuare

română

Etimologie

Din a dezeșua.

Pronunție

• AFI: /de.ze.ʃu'a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dezeșuare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezeșuare	dezeșuări
Articulat	dezeșuarea	dezeșuările
Genitiv-Dativ	dezeșuării	dezeșuărilor
Vocativ	dezeșuare	dezeșuărilor

1. acțiunea de a dezeșua.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online