diastolă

română

Etimologie

Din franceză diastole.

Pronunție

• AFI: /diˈas.to.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului diastolă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	diastolă	diastole
Articulat	diastola	diastolele
Genitiv-Dativ	diastolei	diastolelor
Vocativ	diastolă	diastolelor

1. (fiziol.) relaxare ritmică a inimii și a arterelor (care se produce imediat după faza de contractare a acestora), când sângele se varsă din vene în cavitatea cardiacă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online