dicaziu
Etimologie
Din franceză dichasium. Confer germană Dichasium. De origine greacă.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului dicaziu | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | dicaziu | dicazii |
Articulat | dicaziul | dicaziile |
Genitiv-Dativ | dicaziului | dicaziilor |
Vocativ | dicaziule | dicaziilor |
Vezi și
Traduceri
inflorescență cimoasă