dicroism

română

Etimologie

Din franceză dichroïsme.

Pronunție

• AFI: /di.kro'ism/

Substantiv

Declinarea substantivului dicroism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dicroism	invariabil
Articulat	dicroismul	invariabil
Genitiv-Dativ	dicroismului	invariabil
Vocativ	dicroismule	invariabil

1. proprietate a unei substanțe birefringente de a absorbi selectiv și inegal cele două raze rezultate prin refracție.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online