dilatoriu
română
Etimologie
Din franceză dilatoire < latină dilatorius.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului dilatoriu | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | dilatoriu | dilatorii |
| Feminin | dilatorie | dilatorii |
| Neutru | dilatoriu | dilatorii |
- (franțuzism) care provoacă sau tinde să provoace o întârziere, o amânare, o tărăgănare (a unei acțiuni, a unui proces etc.).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online