dilemă

română

Etimologie

Din franceză dilemme < latină dilemma.

Pronunție

• AFI: /di'le.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului dilemă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dilemă	dileme
Articulat	dilema	dilemele
Genitiv-Dativ	dilemei	dilemelor
Vocativ	dilemă	dilemelor

1. raționament care pune două alternative dintre care trebuie aleasă una, deși ambele duc la aceeași concluzie.
2. încurcătură în care se află cineva când este obligat să aleagă între două alternative cu perspective (aproximativ) egale.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dâlmei
• elidam
• mlădie

Referințe

• DEX '98 via DEX online