diriginte

română

Etimologie

Din franceză dirigeant, italiană dirigente.

Pronunție

• AFI: /di.riˈʤin.te/

Substantiv

Declinarea substantivului diriginte
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	diriginte	diriginți
Articulat	dirigintele	diriginții
Genitiv-Dativ	dirigintelui	diriginților
Vocativ	-	-

1. profesor însărcinat cu dirigenția unei clase de elevi.
2. (în trecut) director al unei școli primare rurale.
3. șef al unui oficiu poștal sau vamal.
4. (p.restr.) responsabil al unei farmacii.

Cuvinte derivate

• dirigenție
• dirigintă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online