discuire
română
Etimologie
Din a discui.
Pronunție
- AFI: /dis.ku'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului discuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | discuire | discuiri |
| Articulat | discuirea | discuirile |
| Genitiv-Dativ | discuirii | discuirilor |
| Vocativ | discuire | discuirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online