discui
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dis.ku'i/
Verb
| Conjugarea verbului discui | |
| Infinitiv | a discui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
discuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să discuiască |
| Participiu | discuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a lucra pământul (pentru mărunțirea bulgărilor, afânare, distrugerea buruienilor etc.) cu ajutorul discuitorului, al plugului cu disc etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online