documenta
română
Etimologie
Din franceză documenter.
Pronunție
- AFI: /do.ku.men'ta/
Verb
| Conjugarea verbului (se) documenta | |
| Infinitiv | a (se) documenta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) documentez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) documenteze |
| Participiu | documentat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente).
- (v.tranz.) a dovedi, a susține ceva pe bază de documente.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online