drămăluire
română
Etimologie
Din a drămălui.
Pronunție
- AFI: /drə.mə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului drămăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | drămăluire | drămăluiri |
| Articulat | drămăluirea | drămăluirile |
| Genitiv-Dativ | drămăluirii | drămăluirilor |
| Vocativ | drămăluire | drămăluirilor |
- (rar) acțiunea de a drămălui și rezultatul ei; drămuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online