dregător

română

Variante

• diregător

Etimologie

Din a drege + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /dre.gə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului dregător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dregător	dregători
Articulat	dregătorul	dregătorii
Genitiv-Dativ	dregătorului	dregătorilor
Vocativ	dregătorule	dregătorilor

1. (în Țara Românească și în Moldova) demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc, în administrație, justiție, armată; (p.gener.) conducător; înalt funcționar.

Cuvinte derivate

• dregătoresc
• dregătorie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online