eben

Vezi și : Eben, ében, ëben

română

Etimologie

Din franceză ébène < latină ebenus.

Pronunție

• AFI: /e'ben/

Substantiv

Declinarea substantivului eben
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	eben	invariabil
Articulat	ebenul	invariabil
Genitiv-Dativ	ebenului	invariabil
Vocativ	ebenule	invariabil

1. varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bene

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

catalană

(català)

Variante

• èbano, èbanus

Etimologie

Din latină ebenus („abanos”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /ˈe.ben/
• (oriental) AFI: /ˈe.bən/

Substantiv

eben m., ébens pl.

1. (bot.) abanos

Sinonime

• (bot.) banús

Cuvinte compuse

• eben fals, eben negre

Cuvinte apropiate

• ebenista
• ebenisteria

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Wiktionary