mobilă

română

Etimologie

Din franceză meuble, italiană mobilia, germană Möbel.

Pronunție

• AFI: /'mo.bi.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului mobilă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mobilă	mobile
Articulat	mobila	mobilele
Genitiv-Dativ	mobilei	mobilelor
Vocativ	mobilă	mobilelor

1. (mai ales la pl.) obiect (cu destinație practică precisă) care servește la amenajarea unei locuințe, a unei instituții etc. și care se sprijină de obicei cu partea inferioară pe podea.
2. (la sg.; colectiv) mobilier.

Cuvinte derivate

• mobila

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• abolim

Referințe

• DEX '98 via DEX online