română

Etimologie

Din franceză éloquent < latină eloquens, eloquentis.

Pronunție

  • AFI: /e.lok'vent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
elocvent
Singular Plural
Masculin elocvent elocvenți
Feminin elocventă elocvente
Neutru elocvent elocvente
  1. care are darul de a expune frumos și convingător.
  2. (adesea adverbial) plin de înțeles; grăitor, demonstrativ, expresiv, semnificativ.


Traduceri

Referințe