emanare
Etimologie
Din a emana.
Pronunție
- AFI: /e.ma'na.re/
Substantiv
Declinarea substantivului emanare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | emanare | emanări |
Articulat | emanarea | emanările |
Genitiv-Dativ | emanării | emanărilor |
Vocativ | emanare | emanărilor |
- acțiunea de a emana și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online