emisar
română
Etimologie
Din franceză émissaire.
Pronunție
- AFI: /e.mi'sar/
Substantiv
| Declinarea substantivului emisar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emisar | emisari |
| Articulat | emisarul | emisarii |
| Genitiv-Dativ | emisarului | emisarilor |
| Vocativ | emisarule | emisarilor |
- trimis al unei organizații politice sau al unui stat, cu o misiune (secretă); (p.gener.) persoană trimisă undeva cu o misiune oarecare.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului emisar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emisar | emisare |
| Articulat | emisarul | emisarele |
| Genitiv-Dativ | emisarului | emisarelor |
| Vocativ | emisarule | emisarelor |
- apă care colectează apele murdare provenite de la întreprinderi, așezări umane etc., vărsându-le apoi într-o apă mai mare.
- curs de apă permanent care drenează surplusul de apă dintr-un bazin lacustru.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online