trimis
Etimologie
Din a trimite.
Pronunție
- AFI: /tri'mis/
Substantiv
Declinarea substantivului trimis | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | trimis | trimise |
Articulat | trimisul | trimisele |
Genitiv-Dativ | trimisului | trimiselor |
Vocativ | trimisule | trimiselor |
- (rar) trimitere.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a trimite.
Substantiv
Declinarea substantivului trimis | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | trimis | trimiși |
Articulat | trimisul | trimișii |
Genitiv-Dativ | trimisului | trimișilor |
Vocativ | trimisule | trimișilor |
- persoană căreia i s-a încredințat o misiune oficială; delegat, mesager.
- reprezentant diplomatic al unei țări, inferior în rang ambasadorului.
- (fig.) apostol, misionar.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online