permanent
Etimologie
Din franceză permanent.
Pronunție
- AFI: /per.ma'nent/
Adjectiv
Declinarea adjectivului permanent | ||
Singular | Plural | |
Masculin | permanent | permanenți |
Feminin | permanentă | permanente |
Neutru | permanent | permanente |
- care există, care durează mereu sau mult timp fără a se schimba, care se petrece fără întrerupere; necontenit, neîntrerupt.
- care funcționează neîntrerupt o perioadă de timp determinată, exercitând anumite atribuții.
- Comisie permanentă.
- (despre salariați) care este angajat definitiv în schema unei întreprinderi sau instituții sau care este asimilat salariaților din schemă.
- (în vechea armată) care presta serviciul militar fără întrerupere.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online