Variante de scriere Vezi și : Emperor

(English)

Variante

Etimologie

Din franceză veche empereor (astăzi empereur), care provine din latină imperātor ‎(„împărat”) < din imperāre („a ordona, a cere, a comanda”).

Pronunție

  • AFI: /ˈɛmpəɹə/
  • (SUA) AFI: /ˈɛmpəɹɚ/


Substantiv

emperor, pl. emperors

  1. (ist., pol.) împărat
    The Investiture Controversy was a conflict between the Emperor and the Pope.

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe