employé
(français)
Etimologie
Din verbul employer („a angaja”).
Pronunție
- AFI: /ɑ̃.plwa.je/
Substantiv
employé m., employés pl.
- angajat, salariat, funcționar
- Un employé dans l'administration des contributions indirectes.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Hipernime
Adjectiv
Declinarea adjectivului employé | ||
Singular | Plural | |
Masculin | employé | employés |
Feminin | employée | employées |
Sinonime
Etimologie
Din employer.
Verb
- forma de participiu trecut pentru employer.