română

Etimologie

Din franceză engager < latină invadiare.

Pronunție

  • AFI: /an.ga'ʒa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) angaja
Infinitiv a (se) angaja
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) angajez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) angajeze
Participiu angajat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi.
  2. (v.tranz.) a primiefectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate.
    A angaja o lucrare de arhitectură.
  3. (v.tranz.) a lua cu chirie un vehicul.
  4. (v.refl.) a se obliga la ceva, a-și lua un angajament.
  5. (v.tranz. și refl.) a atrage după sine o obligație.
    Articolul nu angajează revista.
  6. (v.tranz. și refl.) a (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a faceapuce într-o anumită direcție.
  7. (v.refl.) a o lua pe un anumit drum.
  8. (v.tranz.) (mil.) a începe o acțiune etc.
    Trupele au angajat lupta.
  9. (v.tranz.) (la hochei sau la baschet) a pune pucul sau mingea în joc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe