franceză

(français)

Etimologie

Derivat regresiv din verbul employer („a angaja, a folosi; a se ocupa”).

Pronunție


Substantiv

emploi m., emplois pl.

  1. folos, folosire, utilizare, uz
    Je n'en ai pas l'emploi.
  2. serviciu, lucru, loc de muncă
    Puisque je n'ai pas d'emploi, j'écris un roman.
  3. ocupație, slujbă, serviciu
    Il y a un manque d'emploi dans ce quartier.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Referințe