enumerare
română
Etimologie
Din a enumera.
Pronunție
- AFI: /e.nu.me'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului enumerare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | enumerare | enumerări |
| Articulat | enumerarea | enumerările |
| Genitiv-Dativ | enumerării | enumerărilor |
| Vocativ | enumerare | enumerărilor |
- acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, enumerație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online