excurs

română

Etimologie

Din latină excursus.

Pronunție

• AFI: /eks'kurs/

Substantiv

Declinarea substantivului excurs
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	excurs	excursuri
Articulat	excursul	excursurile
Genitiv-Dativ	excursului	excursurilor
Vocativ	excursule	excursurilor

1. (livr.) abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune.
2. dizertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online