Etimologie

Din lamură.

Pronunție

  • AFI: /lə.mu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) lămuri
Infinitiv a (se) lămuri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) lămuresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) lămurească
Participiu lămurit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a ajuta pe cinevaînțeleagă sau a înțelege, a ajungeînțeleagă ceva.
    Problema a fost lămurită.
  2. (v.refl. recipr.) a ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii.
  3. (v.tranz.) a facefie clar, înțeles de cineva; a clarifica, a desluși.
    S-a lămurit imediat după ce a văzut actele.
  4. (v.refl.) a deveni limpede, clar, explicit pentru cineva.
  5. (v.refl.) (despre obiecte) a apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate.
  6. (v.tranz. și refl.) (înv.) a facedevină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe