Etimologie

Din franceză antique < latină antiquus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
antic
Singular Plural
Masculin antic antici
Feminin antică antice
Neutru antic antice
  1. care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci.
    Cultura, lumea antică.
  2. care aparține popoarelor din antichitate sau este caracteristic diferitelor aspecte ale culturii sau ale civilizației lor.
  3. în genul creațiilor din antichitate.
    Stil antic.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
antic/antică
m.f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antic/antică antici/antice
Articulat anticul/antica anticii/anticele
Genitiv-Dativ anticului/anticei anticilor/anticelor
Vocativ anticule/antico anticilor/anticelor
  1. persoană aparținând popoarelor din antichitate.


Traduceri

Referințe





(català)

Etimologie

Din latină antiquus.

Pronunție


Adjectiv

antic m.

  1. antic

Cuvinte derivate





(English)

Etimologie

Din forma mai veche antike < probabil din italiană antico ("antic"), dar folosit pentru a traduce cuvântul italian grottesco ("grotesc").

Pronunție

  • AFI: /ˈæntɪk/


Adjectiv

antic (comp. more antic, sup. most antic)

  1. grotesc, buf
  2. bizar, straniu, absurd


Substantiv

antic, pl. antics

  1. (în artă, arhitectură; înv.) cap de himeră; gargui
  2. caricatură, parodie
  3. (în special la plural) bufonerie, caraghioslâc
  4. bufon, măscărici, paiață

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe