exmatriculare
română
Etimologie
Din a exmatricula.
Pronunție
- AFI: /eks.ma.tri.ku'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului exmatriculare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exmatriculare | exmatriculări |
| Articulat | exmatricularea | exmatriculările |
| Genitiv-Dativ | exmatriculării | exmatriculărilor |
| Vocativ | exmatriculare | exmatriculărilor |
- acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei; ștergere din matricolă; eliminare definitivă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online