explicitate
română
Etimologie
Din franceză explicité.
Pronunție
- AFI: /eks.pli.ʧi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului explicitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | explicitate | invariabil |
| Articulat | explicitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | explicității | invariabil |
| Vocativ | explicitate | invariabil |
- caracterul a ceea ce este explicit; limpezime, claritate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online