exuberant
română
Etimologie
Din franceză exubérant < latină exuberans, exuberantis.
Pronunție
- AFI: /ek.su.beˈrant/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului exuberant | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | exuberant | exuberanți |
| Feminin | exuberantă | exuberante |
| Neutru | exuberant | exuberante |
- care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare; de o mare vioiciune, foarte vioi; expansiv.
- (rar) abundent, îmbelșugat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online