făurire

română

Etimologie

Din a făuri.

Pronunție

• AFI: /fə.u'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului făurire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	făurire	făuriri
Articulat	făurirea	făuririle
Genitiv-Dativ	făuririi	făuririlor
Vocativ	făurire	făuririlor

1. acțiunea de a făuri și rezultatul ei; creare, înfăptuire, construire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aurifer

Referințe

• DEX '98 via DEX online