farag

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din proto-uralică *parɜ- + sufixul -g.

Pronunție

• AFI: /ˈfɒrɒɡ/

Verb

1. a ciopli, a cizela, a sculpta
2. a ascuți (un creion)

Cuvinte derivate

• faragás
• faragatlan
• faragcsál
• faragó
• faragott
• faragvány
• farigcsál