felibru

română

Etimologie

Din franceză félibre.

Pronunție

• AFI: /fe.li'bru/

Substantiv

Declinarea substantivului felibru
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	felibru	felibri
Articulat	felibrul	felibrii
Genitiv-Dativ	felibrului	felibrilor
Vocativ	felibrule	felibrilor

1. membru al unei grupări literare din sudul Franței, care lupta pentru dezvoltarea limbii și literaturii provensale.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online