Etimologie

Din franceză fermenter < latină fermentare.

Pronunție

  • AFI: /fer.menˈta/


Verb


Conjugarea verbului
fermenta
Infinitiv a fermenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fermenteze
Participiu fermentat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a se afla în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se, alterându-se.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe