fionda

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină *flŭnda < fundŭla, diminutiv a lui funda.

Pronunție

• AFI: /'fjonda/

Substantiv

fionda f., fionde pl.

1. catapultă, balistă

Cuvinte derivate

• fiondare
• fiondatore
• sfiondare

Cuvinte compuse

• mazzafionda

Cuvinte apropiate

• fonditore

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivate regresiv din fiondare.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru fiondare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru fiondare.