funda
Vezi și : fundă |
Variante
Etimologie
Din franceză fonder < latină fundare.
Pronunție
- AFI: /funˈda/
Verb
Conjugarea verbului funda | |
Infinitiv | a funda |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
fundez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să fundeze |
Participiu | fundat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune bază; a întemeia, a înființa, a institui, a crea.
- a întemeia afirmații, idei, teorii etc. pe argumente, pe probe.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a institui; a înființa
Etimologie
Din fundă.
Pronunție
- AFI: /ˈfun.da/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru fundă.