fixativ
română
Etimologie
Din franceză fixatif.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului fixativ | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | fixativ | fixativi |
| Feminin | fixativă | fixative |
| Neutru | fixativ | fixative |
- (despre substanțe, soluții) care fixează.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului fixativ | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fixativ | fixative |
| Articulat | fixativul | fixativele |
| Genitiv-Dativ | fixativului | fixativelor |
| Vocativ | fixativule | fixativelor |
- soluție incoloră de rășină cu eter, alcool sau benzină, cu care se acoperă desenele executate cu cărbune, creion sau pastel pentru a le feri de ștergere.
- fixator.
- soluție care contribuie la menținerea coafurii.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online