Etimologie

Din fonf + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /fon.fəˈi/


Verb


Conjugarea verbului
fonfăi
Infinitiv a fonfăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fonfăi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fonfăie
Participiu fonfăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a vorbi pronunțând cuvintele nazal, ca un fonf; a fârnâi, a fornăi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe