(català)

Variante

Etimologie

Din forma veche fenoll, care provine din occitană veche (astăzi fenolh) < latină populară *fenuclum, din fēnuculum prin sincopă. Inevitabil din latină fēniculum, diminutiv al lui fēnum („plantă medicinală”).

Înrudit cu franceză fenouil și spaniolă hinojo.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /foˈnoʎ/
  • (central) AFI: /fuˈnoʎ/
  • (oriental) AFI: /foˈnoʎ/


Substantiv

fonoll m., fonolls pl.

  1. (bot.) fenicul, molură
  2. (p.ext.) semințele acestei plante

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe