fenicul
Etimologie
Din latină Foeniculum (vulgare); numele științific al plantei.
Pronunție
- AFI: /fe'ni.kul/
Substantiv
Declinarea substantivului fenicul | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | fenicul | feniculi |
Articulat | feniculul | feniculii |
Genitiv-Dativ | feniculului | feniculilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) (Foeniculum vulgare) plantă erbacee înaltă, cu frunze penate, cu flori mici, galbene, ale cărei semințe conțin un ulei eteric folosit în alimentație și farmacie.
Sinonime
- (bot.) molură
Cuvinte compuse
Paronime
Vezi și
Traduceri
plantă; legumă; condiment
|
|