forjă

română

Etimologie

Din franceză forge.

Pronunție

• AFI: /'for.ʒə/

Substantiv

Declinarea substantivului forjă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	forjă	forje
Articulat	forja	forjele
Genitiv-Dativ	forjei	forjelor
Vocativ	forjă	forjelor

1. instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald.
2. cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă.
3. forjărie.

Cuvinte derivate

• forjar
• forjat
• forjărie

Cuvinte compuse

• forjă de câmp

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online