Fragi

română

Etimologie

Din latină fraga (pl.) < fragum.

Pronunție

  • AFI: /ˈfra.ɡə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fragă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fragă fragi
Articulat fraga fragile
Genitiv-Dativ fragii fragilor
Vocativ ' '
  1. partea comestibilă a fragului (considerată în mod greșit drept fruct), compusă din receptaculul cărnos și roșu pe suprafața căruia se găsesc presărate fructele.
  2. (reg.; uneori determinat prin "de pom") dudă.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe