freamăt
Variante
Etimologie
Din latină fremitus.
Pronunție
- AFI: /ˈfre̯a.mət/
Substantiv
Declinarea substantivului freamăt | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | freamăt | freamăte |
Articulat | freamătul | freamătele |
Genitiv-Dativ | freamătului | freamătelor |
Vocativ | freamătule | freamătelor |
- zgomot surd produs de frunzele mișcate de vânt, de valurile mării etc.; fremătare.
- murmur de voci înăbușite sau nedeslușite.
- zgomot, larmă.
- (fig.) fior, înfiorare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online