fulguit

română

Etimologie

Din a fulgui.

Pronunție

• AFI: /ful.gu'it/

Substantiv

Declinarea substantivului fulguit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fulguit	invariabil
Articulat	fulguitul	invariabil
Genitiv-Dativ	fulguitului	invariabil
Vocativ	fulguitule	invariabil

1. faptul de a fulgui; fulguială, fulguire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fugitul

Referințe

• DEX '98 via DEX online